Noul Cod de Urbanism: de ce primăriile nu pot (încă) emite acte și ce înseamnă pentru piața imobiliară

Noul Cod de Urbanism, intrat în vigoare recent, își propune să aducă mai multă ordine și coerență în dezvoltarea localităților din România, țintind să pună capăt „haosului” urbanistic. Însă, la scurt timp de la aplicare, primarii semnalează deja un blocaj major: lipsa arhitecților specializați în primării, esențiali pentru emiterea documentelor de urbanism.

De ce contează noul Cod de Urbanism

Ministerul Dezvoltării a explicat că aceste noi reglementări sunt menite să asigure o creștere echilibrată a localităților. „Noile cartiere trebuie să însemne și drumuri, utilități, școli și spații verzi. Orașele și comunele noastre cresc, însă această creștere trebuie însoțită de infrastructura de care oamenii au nevoie. Nu putem construi mii de locuințe și să constatăm ulterior că nu există suficiente drumuri, rețele de apă și canalizare, școli, servicii publice sau spații verzi”, a declarat ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, citat de newsweek.ro.

Practic, noul cod țintește să coreleze mai bine valoarea terenurilor și intensitatea lor de utilizare cu investițiile publice necesare. Ideea este ca noile cartiere să devină comunități funcționale, nu doar aglomerări de clădiri, asigurând o integrare mai bună a dezvoltărilor rezidențiale cu infrastructura și serviciile publice.

Blocajul primăriilor: lipsa arhitecților

Deși intențiile sunt lăudabile, aplicarea noului cod a întâmpinat dificultăți imediate. Multe primării se confruntă cu lipsa capacității de a emite documente de urbanism, cum ar fi certificatele de urbanism sau autorizațiile de construire, din cauza absenței unui arhitect calificat în schemă. Potrivit primarului comunei Chiojdu, Gheorghe Neamțu, citat de Agerpres, funcționarii publici nu mai pot prelua aceste atribuții fără un specialist autorizat.

„Nu suntem autorizați în acest sens al urbanismului să emitem certificat de urbanism, să emitem autorizații de construire. Până acum funcționam cu avizul de structură și așa vom funcționa și în continuare cu avizul CJ, mai ales pe proiectele mari. Pe autorizația persoanelor fizice, la case de locuit, ne descurcam în regim propriu. Schimbând legislația, nu mai avem competență în acest domeniu”, a explicat Neamțu.

Angajarea unui arhitect-șef ar fi o soluție, însă, după cum spune primarul, salariile din administrația publică – „câteva mii de lei, nu poți să ai mai mult decât salariul viceprimarului, care e în jur de 4.000 și ceva” – nu sunt atractive pentru specialiști, existând un „deficit major”. Prin urmare, unii primari iau în considerare externalizarea serviciilor de urbanism către asociații județene sau alte entități, pentru a debloca situația.

Ce înseamnă pentru piața imobiliară din România

Deși Noul Cod de Urbanism își propune să fluidizeze și să eficientizeze procesele de autorizare și să contribuie la o dezvoltare mai sustenabilă, pe termen scurt aduce cu sine provocări administrative. Blocajul temporar cauzat de lipsa personalului specializat în primării ar putea încetini eliberarea autorizațiilor de construire și, implicit, lansarea de noi proiecte imobiliare.

Pentru cumpărătorii de locuințe, această situație ar putea însemna întârzieri în aprobarea unor proiecte noi, mai ales în zonele cu potențial de dezvoltare. Totodată, ar putea pune presiune pe stocul existent de proprietăți.

Pe de altă parte, intenția de a lega dezvoltarea urbană de infrastructura necesară ar putea duce, pe termen lung, la crearea unor comunități mai bine funcționale și mai atractive, în orașe precum Alba Iulia.

La nivel local, impactul se simte diferit:

• În Sibiu, unde Locuit.ro are 963 de anunțuri de vânzare, un astfel de blocaj ar putea încetini dezvoltarea de noi ansambluri rezidențiale, punând presiune pe prețurile locuințelor existente.
• Și în Alba Iulia (736 anunțuri active), o gestionare deficitară a proceselor de urbanism ar putea descuraja investitorii imobiliari, afectând oferta de locuințe.
• În marile orașe precum București (655 anunțuri) sau Cluj-Napoca (405 anunțuri), unde cererea de locuințe este constant ridicată, întârzierile în emiterea autorizațiilor pot agrava deficitul de ofertă.
• Chiar și în orașe mai mici unde Locuit are prezență activă, cum ar fi Suceava (295 anunțuri) sau Târgu Mureș (356 anunțuri), implementarea eficientă a noului cod depinde crucial de capacitatea administrativă locală.

Impactul pe termen lung va depinde de modul în care primăriile vor reuși să depășească deficitul de personal specializat și să se adapteze noilor reglementări, transformând intențiile bune ale codului în realități concrete pe teren.

Surse

• Noul Cod de Urbanism aduce România în Sec. XXI, limitează haosul. Primarii se plâng că n-au bani de arhitecți — newsweek.ro